Superstiții de Sărbătorile Pascale 2025

Sărbătorile Pascale reprezintă un moment de profundă semnificație spirituală pentru creștinii din întreaga lume, marcând Învierea Domnului Iisus Hristos. În România, această perioadă este îmbogățită de o multitudine de tradiții și superstiții transmise din generație în generație, care reflectă credințele și valorile culturale ale poporului român. Anul 2025 aduce o particularitate notabilă: atât Paștele Ortodox, cât și cel Catolic vor fi celebrate în aceeași zi, pe 20 aprilie, o coincidență care nu a mai avut loc din 2017.

Perioada premergătoare Paștelui: Postul Mare și Săptămâna Albă

Pregătirea pentru Paște începe cu Postul Mare, cunoscut și sub denumirea de Postul Paștelui, care în 2025 se desfășoară între 3 martie și 19 aprilie. Acesta este cel mai lung și mai aspru post din calendarul ortodox, având o durată de 48 de zile. Înainte de începerea postului, credincioșii marchează Săptămâna Albă, o perioadă de tranziție în care se consumă produse lactate și ouă, pregătindu-se astfel pentru restricțiile alimentare ce urmează.

Superstiții legate de Săptămâna Albă:

• Consumul de brânză și lactate: Se crede că cei care nu consumă brânză în această săptămână vor fi lipsiți de noroc pe parcursul anului.

• Curățenia generală: Gospodinele efectuează o curățenie amănunțită a casei, considerând că astfel alungă spiritele rele și întâmpină sărbătoarea cu sufletul și casa curate.

• Împăcarea cu semenii: Este obicei ca oamenii să își ceară iertare unii altora, pentru a intra în post cu inima împăcată și fără resentimente.

Lăsata Secului și tradițiile asociate

Lăsata Secului marchează ultima zi în care se consumă alimente „de dulce” înainte de începerea postului. În 2025, Lăsata Secului pentru brânză are loc pe 2 martie.

Obiceiuri și superstiții de Lăsata Secului:

• Mese îmbelșugate: Familiile se reunesc pentru a savura preparate tradiționale, precum plăcinte cu brânză, mămăligă cu smântână și diverse deserturi, considerând că astfel vor avea un post ușor și un an prosper.

• Aprinderea focurilor rituale: În anumite regiuni, se aprind focuri pe dealuri sau în curți, simbolizând purificarea și alungarea spiritelor rele. Oamenii se adună în jurul focului, cântă și spun povești, întărind legăturile comunitare.

• Petreceri și jocuri: Tinerii organizează petreceri și jocuri tradiționale, marcând ultima ocazie de veselie înainte de perioada de post și reflecție.

Săptămâna Mare: Tradiții și superstiții

Săptămâna Mare, cunoscută și ca Săptămâna Patimilor, este ultima săptămână înainte de Paște și este încărcată de semnificații spirituale și obiceiuri specifice.

• Joia Mare: Se spune că sufletele celor decedați se întorc acasă în această zi. De aceea, în unele zone, oamenii aprind lumânări la morminte și împart colaci și alte ofrande pentru pomenirea morților.

• Vinerea Mare: Este o zi de post negru, în care nu se consumă alimente și nu se lucrează. Se crede că respectarea acestei zile aduce sănătate și împliniri. De asemenea, scăldatul în ape curgătoare în această zi este considerat benefic pentru sănătate.

Noaptea de Înviere și tradițiile pascale

Noaptea de Înviere este momentul culminant al sărbătorilor pascale, marcat de slujba religioasă și de obiceiuri specifice.

• Luarea luminii: Credincioșii participă la slujba de la miezul nopții pentru a primi lumina sfântă, simbol al Învierii lui Hristos. Se spune că această lumină trebuie adusă acasă fără a se stinge, pentru a aduce noroc și binecuvântare în gospodărie.

• Ocolirea bisericii: În timpul slujbei, enoriașii înconjoară biserica de trei ori, simbolizând drumul femeilor mironosițe către mormântul lui Iisus și vestirea Învierii.

• Ciocnitul ouălor: În dimineața de Paște, membrii familiei ciocnesc ouă roșii, rostind formula „Hristos a înviat!” și răspunsul „Adevărat a înviat!”. Se crede că cel al cărui ou rămâne întreg va avea parte de noroc și sănătate.

Superstiții legate de masa de Paște:

• Consumul de miel: Carnea de miel este nelipsită de pe masa de Paște, simbolizând sacrificiul lui Hristos. Se spune că cei care consumă miel vor fi protejați de rele și vor avea parte de prosperitate.

• Pasca și cozonacul: Aceste preparate tradiționale sunt considerate aducătoare de noroc și belșug. În unele zone, pasca sfințită la biserică este păstrată pentru a fi folosită ca leac în caz de boală.

• Vinul roșu: Simbol al sângelui lui Hristos, vinul consumat la masa de Paște este asociat cu sănătatea și vitalitatea.

În diverse regiuni ale României, sărbătorile pascale sunt marcate de obiceiuri și superstiții locale, păstrate cu sfințenie din generație în generație:

În Bucovina, ouăle se vopsesc nu doar în roșu, ci și în alte culori, iar în unele sate încă se practică tehnica încondeierii tradiționale. Se spune că ouăle pictate cu simboluri religioase sau florale protejează casa și aduc fertilitate pământului. Tot aici, se păstrează obiceiul ca fetele nemăritate să pună sub pernă un ou roșu sfințit, pentru a-și visa ursitul.

În Maramureș, pe lângă masa de Paște, este esențial ritualul spălării feței în dimineața Învierii cu apă în care s-a pus un ou roșu și un ban de argint. Se crede că acest gest aduce frumusețe și noroc pentru tot anul. De asemenea, bărbații merg din poartă-n poartă în prima zi de Paște, vestind Învierea și fiind răsplătiți cu ouă, prăjituri și băuturi.

În Oltenia, există superstiția că dacă torni apă din vasul în care ai spălat ouăle roșii pe pragul casei, alungi spiritele rele și ghinionul. În această zonă, prima persoană care îți intră în casă în ziua de Paște este considerată „norocul anului” și influențează bunăstarea familiei.

În Transilvania, tradiția „stropitului” este păstrată mai ales în comunitățile maghiare și săsești. Lunea Paștelui, băieții merg la casele fetelor și le stropesc cu parfum sau apă parfumată, ca simbol al purificării și reînnoirii. În schimb, primesc ouă, prăjituri și uneori băutură.

Superstiții legate de vreme și natură

Numeroase superstiții pascale sunt legate de semnele din natură sau de comportamentul animalelor, considerate vestitoare ale norocului sau ale nenorocului.

• Se spune că dacă în ziua de Paște este vreme frumoasă, anul va fi roditor, iar oamenii vor fi sănătoși.

• Dacă tună sau fulgeră în noaptea de Înviere, este semn că Dumnezeu este supărat, iar recoltele vor fi slabe.

• În unele sate se crede că cine vede prima dată o rândunică sau o barză în ziua de Paște va avea parte de vești bune și spor în casă.

• Dacă găina ouă în ziua de Paște, oul nu trebuie consumat, ci păstrat sau îngropat lângă o plantă, pentru noroc.

Lucruri interzise în ziua de Paște

Tradiția populară păstrează și o serie de interdicții considerate esențiale pentru ca binecuvântările sărbătorii să nu fie risipite:

• Nu se spală rufe și nu se coase. Se spune că lucrul în ziua Învierii este un păcat, iar cel care îl face atrage necazuri.

• Nu se înjură și nu se ceartă. Paștele este o sărbătoare a iertării, iar orice conflict în această zi poate avea urmări pe tot anul.

• Nu se aruncă gunoiul din casă, pentru a nu „arunca norocul” odată cu el.

• Nu se împrumută bani sau obiecte, pentru că astfel „se dă binele din casă”.

Paștele 2025 – semnificație aparte

Anul 2025 este unul special, întrucât Paștele Ortodox și cel Catolic vor fi sărbătorite în aceeași zi, pe 20 aprilie. Acest fapt simbolizează o rară unitate în lumea creștină și este considerat de unii ca un semn bun pentru armonie, pace și înțelegere între comunități.

Această coincidență a dat naștere unor superstiții moderne potrivit cărora un astfel de Paște aduce începuturi bune, împăcări între familii și reconfigurarea unor relații importante. Mulți aleg să se reculeagă în tăcere în noaptea de Înviere sau să înceapă obiceiuri noi legate de introspecție, iertare și curățare sufletească.