Pe pânzele pictate cu multe secole în urmă, bacteriile și ciupercile se pot multiplica, au aflat experții de la Universitatea din Ferrara, Italia. Oamenii de știință au ajuns la această concluzie după ce au studiat fotografia artistului secolului XVII, Carlo Bononi. În același timp, experții consideră că alte bacterii, prin contrast, ar putea fi utile pentru rezolvarea unei probleme similare.După studierea imaginii atribuite lui Carlo Bononi, sub titlul „Coronarea soției noastre”, pictată înainte de 1617, experții au observat că bacteriile aparținând genului Staphylococcus și Bacillus, precum și ciupercile Aspergillus, Penicillium, Cladosporium și Alternaria sunt capabile să supraviețuiască și să se multiplice. Experții sugerează că microorganismele s-au adaptat să mănânce vopsea sau alte componente ale pânzei. Potrivit cercetătorilor, acesta a fost unul dintre motivele pentru care pictura necesită restaurare.
Experții au analizat „compoziția” imaginii și au descoperit că includ ghips, ocru roșu, pigmenți pe bază de plumb, pigmenți de cinamabar, roșu, galben și brun, precum și lacuri roșii și un compus organic care a servit ca liant în sol. Se presupune că microorganismele găsite pe suprafața imaginii, se pot hrăni cu pigment roșu de lac, fie pământ roșu sau galben. Experții au observat, de asemenea, că un număr de bacili suprima creșterea tuturor microorganismelor găsite în imagine. Bacillus subtilis, Bacillus pumilus și bacteriile Bacillus Megaterium aveau astfel de proprietăți. Experții sugerează că datele lor, vor crea o modalitate eficientă de a proteja picturile de distrugere. De asemenea, cercetătorii nu exclud că acest tip de metodă va permite menținerea pereților clădirilor, pe care pot apărea și bacterii și ciuperci. Pereții clădirilor vor putea fi menținuți într-o mai mare stare de conservare.
Această metodă științifică s-ar putea dovedi revoluționară pentru experți și iubitori de artă. De fapt, cu trecerea timpului, integritatea picturilor antice este testată de microorganisme capabile să colonizeze o lucrare și să o degradeze lent. Cu toate acestea, ar exista și bacterii „restorative” care ar lupta împotriva acelorași agenți inamici, salvând astfel calitatea unei picturi. Oamenii de știință din Italia, au experimentat noua metodă sull’Incoronazione a Fecioarei, de Carlo Bonomi, ulei pe pânză datată în 1600, și care a fost deja deteriorată în urma cutremurului din 2012. Ca un prim pas, grupul condus de microbiologul Elizabeth Caselli a luat în considerare o parte foarte mică din pânză, doar patru milimetri pătrați, pentru a face un fel de recensământ, care să individualizeze toate microorganismele care au colonizat lucrarea. Varietatea materialelor organice și anorganice utilizate în pictură, de fapt, ar reprezenta un mediu ideal pentru bacterii și ciuperci, crescând riscul de biodegradare. Datorită combinației dintre metodele de microscopie și culturile microbiene, cercetătorii au reușit să izoleze diferite tulpini de bacterii, înțelegând mai bine ce elemente ar putea să le depindă difuzarea.